Cultura și prelucrarea inului și cânepei la Subcetate, Harghita
În imaginea de mai sus se poate observa un război de È›esut aflat în casa Finicăi Ioana Pop (născută Baciu, în satul Filpea, comuna Subcetate, jud. Harghita, în 1935). Èšesătura aflată în lucru este un È™tergar ornamentat la capete prin alesătură, menit a fi folosit într-un ritual de trecere; roÈ™ul reprezintă viaÈ›a, iar negrul, moartea. Foto: Doina Dobreanu, 2012
“Semănate în pământul reavăn primăvara, la margine de mălăiÅŸti, inul È™i cânepa deveneau plante din care se obÅ£ineau firele vegetale folosite odinioară în industria casnică. Cultivarea acestor plante ÅŸi prelucrarea lor - topitul, meliÅ£atul, separarea fibrelor prin răgelare, torsul, înnălbirea prin fierbere ÅŸi spălări repetate, Å£esutul pânzeturilor, croitul ÅŸi cusutul obiectelor de vestimentaÅ£ie ÅŸi de uz gospodăresc, toate erau ocupaÅ£ii indispensabile în bunul mers al unei gospodării ţărăneÅŸti proprii satului patriarhal, ocupaÅ£ii deprinse de tinerele ţărănci încă înainte de căsătorie. În urmă cu 50 de ani mai era practicată cultura inului ÅŸi a cânepii la Subcetate MureÈ™, jud. Harghita.
Prin anii 1970, cultura inului devenise o afacere pentru locuitorii din zonă, care vindeau inul cules ÅŸi uscat statului pe bază de contracte încheiate în prealabil. Era mai profitabil pentru această zonă să cultive in în loc de cereale.
Anii ′70-′80 reprezintă perioada de apus a practicării meÅŸteÅŸugurilor casnice: de transformare a inului ÅŸi cânepii, respectiv a lânii, în fire, apoi în diverse Å£esături. Aceste ocupaÅ£ii au apus lent, încetând a mai fi practicate ca necesitate existenÅ£ială; ele s-au perpetuat o vreme accidental, din nevoia creatoarelor de artă de a-ÅŸi dovedi iscusinÅ£a ÅŸi de a-ÅŸi exprima frumuseÅ£ea ÅŸi bogăţia lor interioară.”
Bibliografie - Doina Dobreanu, Zorel Suciu, ACASÄ‚, LA SUBCETATE, 2011, pp. 49-51
